Meniu alimentar pentru tratamentul ficatului gras

Ficatul gras este un tip de boală a ficatului ce poate căpăta forme mai ușoare sau mai grave, în funcție de cauza și de îngrijirea care i se acordă. Tratamentul prioritar pentru boala ficatului gras, cu sau fără legătură cu consumul de alcool, constă în principal în obținerea, prin dietă și mișcare, a unei greutăți corporale sănătoase.

Ficat gras tratament. Meniu alimentar recomandat.

Ficat gras tratament. Meniu alimentar recomandat.

Care este meniul alimentar recomandat pentru tratamentul ficatului gras?

Ce anume ar trebui să se afle în farfuria dumneavoastră? Începeți prin a urma o dietă mai sănătoasă, săracă în grăsimi saturate. Puteți renunța la carnea grasă, la mezeluri și la produsele de cofetărie-patiserie. Consumul alimentelor bogate în grăsimi agravează boala ficatului gras. Urmarea unei diete bogate în fructe și legume oferă organismului antioxidanți naturali, care ajută la repararea daunelor existente în corp și la prevenirea unui atac al toxinelor asupra organelor. Consumați așadar mai puțină carne roșie și adoptați un meniu care include carnea slabă, cum ar fi cea de pui sau curcan. Preparați la cuptor sau la grătar alimentele, în loc să le prăjiți, pentru a menține un consum scăzut de grăsimi. Consumați alimente din cereale integrale în locul pâinii albe, pastelor din grâu și orezului rafinat și procesat. Puteți mânca pâine de forma turte sau azime, adică felii subțiri din aluat nedospit, din multi cereale integrale sau orez integral.
În general, alimentele care luptă cu deteriorarea celulară facilitează utilizarea insulinei în organism sau scad inflamația și pot astfel să ajute la vindecarea bolii. Din moment ce fiecare persoană este diferită, ar trebui să discutați cu medicul dumneavoastră pentru a întocmi un plan de alimentație care să vi se potrivească.

Probabil nu este ceva la care să vă gândiți prea mult, însă ficatul joacă un rol cheie în sistemul digestiv. Tot ceea ce mâncăm sau bem, inclusiv medicamentele, trec prin el. Trebuie să-l tratați corespunzător pentru a se menține sănătos și a-și face treaba.

Cum apare boala ficatului gras? Cauze și tratament.

Este normal să existe puțină grăsime în ficat. Însă dacă aceasta reprezintă mai mult de 5-10 procente din greutatea organului, este posibil să aveți boala ficatului gras. Dacă sunteți un consumator de alcool, opriți-vă din acest obicei. Aceasta este una dintre principalele cauze ale bolii.
Există două tipuri principale de boală a ficatului gras:
– Steatoza hepatică alcoolică (SHA)
– Steatoza hepatică non-alcoolică (SHNA)
De asemenea, puteți să căpătați boala ficatului gras în timpul sarcinii.
Steatoza hepatică alcoolică (SHA). Puteți face steatoză hepatică alcoolică de la consumul excesiv de alcool. Aceasta poate să apară chiar și în urma unei perioade scurte de consum excesiv de alcool. De asemenea, genele transmise de părinți pot juca un rol în SHA. Ele pot influența șansele de a deveni o persoană dependentă de alcool. Totodată, acestea pot avea un impact asupra modului în care organismul descompune alcoolul consumat.
Alți factori care pot influența șansele de a face SHA sunt:
– Hepatita C (care poate duce la inflamarea ficatului);
– Prea mult fier în organism;
– Obezitatea.

Steatoza hepatică non-alcoolică (SHNA). Nu este absolut clar ce anume cauzează acest tip de boală a ficatului gras. Tinde să se transmită în familie.
De asemenea, este mai probabil să apară la persoanele de vârstă mijlocie care sunt supraponderale sau obeze. Adesea, acestea au și un colesterol mărit și diabet.
Alte cauze sunt:
– Medicamentele;
– Hepatita virală;
– Boală hepatică autoimună sau ereditară;
– Pierderea rapidă în greutate;
– Malnutriția;
– Unele studii arată că prezența prea multor bacterii în intestinul subțire și alte schimbări în intestin pot fi legate de steatoza hepatică non-alcoolică.

Ficatul gras acut în sarcină

Este un caz rar, însă grăsimea se poate acumula în ficat pe parcursul sarcinii. Acest lucru poate fi riscant atât pentru mamă, cât și pentru făt. Poate duce la insuficiență hepatică sau renală la oricare dintre cei doi. De asemenea, poate cauza o infecție gravă sau sângerare. Nu se cunoaște pe deplin motivul pentru care apare ficatul gras în timpul sarcinii, însă hormonii ar putea avea un rol. Odată stabilit diagnosticul, este important ca nașterea să aibă loc cât mai curând cu putință. Deși este posibil ca mama să aibă nevoioe de îngrijiri intesive timp de câteva zile, ficatul acesteia va reveni la normal în câteva săptămâni.

Simptomele bolii ficatului gras. Cum știm dacă avem această boală?

Se poate să suferiți de boala ficatului gras și să nu știți acest lucru. De obicei, nu există simptome la început. Cu trecerea timpului, adesea ani sau chiar decenii, apar probleme precum:
– Senzația de oboseală;
– Pierderea în greutate sau a poftei de mâncare;
– Slăbiciune;
– Greață;
– Stare de confuzie, capacitate slabă de discernământ sau probleme de concentrare.
Ar putea exista și alte simptome. Ficatul poate crește în dimensiuni. Pot apărea dureri în regiunea centrală sau superior-dreaptă a abdomenului. Iar pielea gâtului sau subrațului poate prezenta pete închise la culoare.
Dacă suferiți de boala ficatului gras, veți observa probabil agravarea simptomelor după o perioadă în care ați consumat alcool în exces. De asemenea, ați putea face ciroză, care provoacă ficatului daune ireversibile. Când se întâmplă acest lucru, este posibil să prezentați:
– Acumulare de lichid în organism;
– Scăderea masei musculare;
– Hemoragie internă;
– Icter (îngălbenirea pielii și ochilor);
– Insuficiență hepatică;

Diagnosticarea steatozei hepatice (boala ficatului gras)

Este posibil să aflați că suferiți de această boală la un control de rutină. Medicul de familie va observa probabil că ficatul este puțin mărit.
Alte metode prin care medicul poate depista boala sunt:
– Analize la sânge. Un număr ridicat de anumite enzime poate însemna că aveți ficatul gras.
– Ultrasunete. Se folosesc undele sonore pentru stabilirea unei imagini a ficatului. Medicul poate cere și un RMN sau o investigație CT pentru a obține mai multe imagini cu ficatul.
– Biopsie. După anestezierea zonei, medicul va introduce un ac prin piele și va recolta o porțiune mică din ficat. O va observa la microscop și va stabili dacă existe semne de grăsime, inflamație sau celule hepatice deteriorate.

Tratamentul steatozei hepatice

Puteți ameliora boala prin menținerea sub control a diabetului, dacă suferiți de așa ceva. Dacă aveți steatoză hepatică alcoolică și sunteți un consumator cronic de alcool, renunțarea la alcool este cel mai important lucru pe care îl puteți face. Discutați cu medicul de familie despre modalitățile în care puteți fi ajutat. Dacă nu opriți acest obicei vă puteți alege cu complicații precum hepatita alcoolică sau ciroza. Chiar dacă suferiți de steatoză hepatică non-alcoolică, evitarea alcoolului poate fi de folos. Dacă sunteți supraponderali sau obezi, faceți tot ce vă stă în putință să slăbiți treptat, nu mai mult de 0,5-1 kg pe săptămână. Urmați o dietă sănătoasă și echilibrată și faceți mișcare regulat. Limitați aportul de alimente bogate în carbohidrați precum pâinea, terciul de mălai, orezul, cartofii și porumbul. Și eliminați din dietă băuturile pline de zahăr, precum sucurile și produsele răcoritoare pentru sportivi.

Cum să mâncăm corect dacă suferim de boala ficatului gras. Care este meniul zilnic recomandat?

Dieta mediteraneană. Deși nu a fost concepută special pentru persoanele cu boala ficatului gras, acest stil de alimentație combină diferite tipuri de alimente care ajută la reducerea grăsimii din ficat: grăsimi sănătoase, antioxidanți și carbohidrați complecși.
Cele mai frecvente alimente pe care le veți pune pe masă când urmați această dietă sunt: peștele, fructele, cerealele, nucile, uleiul de măsline și legumele.

Exemple de Meniu Mic Dejun, Prânz și Cină specifice Dietei Mediteraneene regăsiți în articolul dedicat din site-ul nostru.

Grăsimile potrivite. Pentru a avea energie, celulele organismului utilizează un tip de zahăr numit glucoză. Hormonul insulină ajută la introducerea glucozei din mâncarea ingerată în celule. Persoanele ce suferă de boala ficatului gras prezintă adesea sindromul rezistenței la insulină. Organismul lor produce insulină, însă aceasta nu funcționează bine. Glucoza se acumulează în sânge, iar ficatul transformă excesul de zahăr în grăsime.
Anumite grăsimi din dietă pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină sau abilitatea de a o folosi. Celulele pot asimila glucoza, astfel încât ficatul să nu mai producă și să nu mai depoziteze grăsime.

Acizii grași omega-3 se găsesc în pește, ulei de pește, uleiuri vegetale, nuci, semințe de in și ulei de in și în legumele cu frunze verzi.
Grăsimile mononesaturate se găsesc din plin în surse vegetale, precum măslinele, nucile și avocado.
Totuși, stați departe de grăsimile saturate. Consumați mai puțină carne și mai puține lactate. Evitați produsele de patiserie și preparatele prăjite în ulei de palmier sau de cocos. Acestea duc la înmulțirea depozitelor de grăsime din ficat.

Antioxidanții

Un alt motiv pentru care se acumulează grăsimea este acela că celulele hepatice se pot deteriora atunci când nutrienții nu se descompun corespunzător. Fructele (și în special fructele de pădure), legumele și alte câteva alimente conțin compuși cunoscuți drept antioxidanți care pot proteja celulele de aceste daune.
Anumite studii au descoperit că vitamina E ajută în boala ficatului gras. Alte cercetări arată ameliorări ale acestei afecțiuni atunci când sunt luate concomitent vitamina E, vitamina C și un medicament de diminuare a colesterolului. Semințele de floarea soarelui crude și migdalele crude sunt surse bune de vitamina E. Așa sunt și uleiurile vegetale care conțin grăsimi mononesaturate, un alt motiv pentru a găti cu ulei de măsline sau canola.
Oamenii de știință studiază alte alimente și suplimente bogate în antioxidanți pentru a vedea dacă sunt bune pentru ficat:
– S-a făcut o legătură între cafea și incidența redusă a obezității, sindromului de rezistență la insulină și a inflamației. Aceasta ar putea să vă protejeze și de bolile de inimă și de alte afecțiuni ale ficatului.
Usturoiul poate îmbunătăți simptomele rezistenței la insulină și poate ajuta corpul să descompună grăsimile.
Ceaiul verde, la modelele experimentale, a scăzut, printre altele, luarea în greutate, nivelurile de grăsime din organism, rezistența la insulină. Însă încă nu a fost testat pe subiecți umani.
– Fructele goji, folosite adesea în medicina chinezească, pot micșora circumferința taliei.
Resveratrolul, prezent în coaja strugurilor roșii, poate ajuta la ținerea sub control a inflamației. Studiile sugerează că eficiența sa este legată de cantitatea administrată.
Seleniul este un mineral ce se găsește în nucile braziliene, în ton și stridii. (Majoritatea persoanelor au parte de o cantitate suficientă de seleniu în dietă.)
Discutați cu medicul de familie înainte de a lua orice supliment.
Alegeți cu grijă carbohidrații pe care îi consumați. O cantitate prea mare de zaharuri simple accelerează procesul de transformare a alimentelor în grăsime de către ficat. Evitați dulciurile, băuturile răcoritoare și alte alimente cu zahăr adăugat, inclusiv cu sirop de porumb bogat în fructoză. În locul acestora, alegeți alimente dulci în mod natural, cum ar fi fructele.
Carbohidrații complecși, ca aceia bogați în fibre, sunt cei mai siguri. Aceștia tind să aibă un indice glicemic scăzut, astfel că se digeră mai încet, iar zahărul conținut de ei nu este copleșitor pentru organism. Acest lucru poate ajuta la creșterea sensibilității la insulină și la diminuarea colesterolului din sânge.
Carbohidrații buni se găsesc în cerealele integrale, fasole și linte, precum și în legumele cu amidon.
Alți nutrienți cheie. Nivelurile scăzute de vitamina D pot avea legătură cu agravarea bolii ficatului gras. Organismul produce vitamina D atunci când este expus la soare. De asemenea, aceasta este adăugată în unele produse lactate. (Alegeți produsele lactate cu un conținut redus de grăsimi deoarece conțin mai puține grăsimi saturate.) Un studiu a descoperit o legătură între nivelurile scăzute de potasiu și steatoza hepatică non-alcoolică (SHNA). Peștele precum codul, somonul și sardinele reprezintă o sursă bună. De asemenea, acesta este prezent în legume ca broccoli, mazărea și cartofii dulci și în fructe precum bananele, kiwi și caisele. Produsele lactate, ca laptele și iaurtul, sunt și ele bogate în potasiu. Studiile timpurii sugerează că betaina contribuie la protejarea ficatului împotriva depozitelor de grăsime. Aceasta se găsește în germenii de grâu, sfeclă roșie și în creveți.

Alimente recomandate în meniul special dedicat tratamentului ficatului gras.

Alimente recomandate în meniul special dedicat tratamentului ficatului gras.

Magazine online care promovează alimente integral naturale, ecologice și reprezentative pentru Dieta Mediteraneană:

www.proDietaNaturala.ro

www.proDietaMagazin.ro

Puteti posta comentarii mai jos .


Mancare fara calorii

Smoothie slabire si detox

Ceaiuri Yogi Tea Germania prodietanaturala.ro Romania

Alimente pentru slabire, paste si orez fara calorii

Opinia / Comentariul dvs

Completati calculul matematic (anti-spam). Multumim :) *

Powered by WordPress | Designed by: Themes Gallery | Thanks to wordpress 4 themes, Download Premium WordPress Themes and

Folosim cookie-uri pentru a imbunatati calitatea serviciilor. Va cerem acordul conform EU Cookie LAW. info

Utilizam cookie-uri pentru a face site-ul prodieta.ro mai usor de folosit. Continuand navigarea in site si dand click pe "ACCEPT" inseamna ca va dati acordul.

INCHIDE

Toate informațiile din acest site sunt sub licența Revistei Online ProDieta.ro. Articolele Prodieta.ro NU pot fi preluate decât dacă se respectă condiția de a preciza sursa, cu link, conform Legii Drepturilor de Autor! ©2017. Toate articolele din site-ul pro dieta.ro sunt cu titlu informativ și nu trebuie tratate precum substitut al sfaturilor medicului de specialitate sau al oricărei alte forme de intervenție medicală profesională.
Informațiile au scop pur informativ. NU INTENȚIONEAZĂ SĂ OFERE SFATURI MEDICALE. Nici editorii prodieta.ro, autorii sau redactorii nu-și asumă responsabilitatea pentru niciuna dintre posibilele consecințe ale vreunui tratament, procedură, exercițiu, modificare în dietă, acțiune sau administrare a medicației ce rezultă din lectura sau aplicarea informației conținute în această informare. Publicarea acesteia nu echivalează cu practicarea medicinei, iar această informație nu înlocuiește recomandarea dată de medicul dumneavoastră sau de altă autoritate medicală. Înainte de urmarea oricărui tratament, cititorul trebuie să ceară sfatul unui medic sau al unui reprezentant medical.