Dieta fara carbohidrati

Dieta fără carbohidraţi are o eficiență demonstrată și este relativ simplu de urmat.  Trebuie să ne facem o listă de alimente fără carbohidrați și să mâncăm doar dintre acestea pentru o slăbire rapidă. Dar este oare chiar atât de ușor? Rămâne să vedem în acest articol care sunt regulile de urmat și apoi să trecem la slăbit!

Dieta fara carbohidrati

Dieta fara carbohidrati

Alegerea alimentelor care au conţinut mic de carbohidraţi, mai ales carbohidraţi rafinaţi, poate însemna o cale rapidă pentru a slăbi eficient. În plus, eliminarea carbohidraților din dieta zilnică poate aduce multiple beneficii sănătăţii, precum îmbunătăţirea sănătăţii inimii şi un control mai bun al glicemiei pentru cei cu diabet zaharat. Alimentele bogate în carbohidraţi conţin cele mai multe calorii din totalul meselor zilnice şi gustărilor! Zahărul, făina albă, bananele ori cartofii nu sunt deloc recomandați în cura de slăbire.

Este important de precizat totuși, că principalii combustibili pentru creier și organism sunt carbohidrații, și de aceea, aceștia nu trebuie eliminaţi cu totul din regimul alimentar zilnic. Trebuie să știm să alegem carbohidrații complecși (nerafinați industrial), cu eliminare prelungită, asociați cu fibre.

Necesarul organismului de carbohidraţi variază de la persoană la persoană, pentru că este în strânsă interdependență cu consumul, arderea de calorii. Sportivii au un cu totul alt necesar caloric decât persoanele sedentare. Institutul Naţional de Medicină recomandă o alimentaţie echilibrată, care include aproximativ 45%-65% calorii provenite din carbohidraţi din necesarul zilnic calorii. Institutul a stabilit o raţie alimentară recomandată de 130 grame de carbohidraţi pe zi pentru majoritatea adulţilor. Un obiectiv bun pentru o dietă săracă în carbohidraţi este între 40 şi 65 de grame (între două şi patru porţii de carbohidraţi complecşi pe zi). Un medic nutriţionist poate determina cu exactitate cantitatea de carbohidraţi necesară zilnic unei anumite persoane pentru o dietă sănătoasă, dar şi care sunt alimentele ce asigură cele mai bune surse de carbohidraţi.

Carbohidrați buni și răi

Cu excepția cărnii, ouălelor și uleiurilor, toate produsele alimentare au cantități variabile de carbohidraţi din amidon, fibre sau zahăr. Alimentele ce au carbohidraţi sănătoşi (cunoscuţi sub numele de carbohidraţi complecşi sau carbohidraţi buni) au cea mai mică cantitate de zaharuri şi cea mai mare valoare nutritivă. Acestea includ cereale integrale și produse din cereale integrale, fructe, legume, lapte, iaurt şi alimente bogate în proteine vegetale, cum ar fi tofu. Carbohidraţii rafinaţi, de asemenea cunoscuţi sub numele de carbohidraţi răi, sunt conținuți de zahăr și făină albă procesată și oferă o valoare nutritivă mică (adică aduc multe calorii dar prea puține substanțe nutritive cu adevărat valoroase pentru organism).

Exemple de AȘA NU – respectiv carbohidraţi rafinaţi, sunt băuturile răcoritoare, produsele de cofetărie și de patiserie, pâinea albă și făinoasele și dulciurile (mai puțin cele de casă din făină integrală, pudră proteică și îndulcite cu stevia).

Lista de alimente fără carbohidrați

O dietă săracă în carbohidraţi ar trebui să includă o varietate de alimente din fiecare grup de alimente.

Cărnurile, cum ar fi carnea de vită, de pui sau de pește, precum și ouălele, nu au carbohidraţi, astfel încât pot face parte cu uşurinţă dintr-o dietă fără carbohidraţi. Brânza are, de asemenea, un conţinut scăzut de carbohidraţi.

Alimente ce conţin puţini carbohidraţi: chiar mai puțin de 8 grame de carbohidraţi pe porţie sunt nucile şi seminţele, untul neîndulcit de arahide sau untul din alte tipuri de alune și avocado; majoritatea legumelor fără amidon, cum ar fi broccoli, salată, fasole verde și dovlecei sunt, de asemenea, foarte scăzute în carbohidraţi, aşa cum sunt și brânzeturile bogate în proteine vegetale, tofu și tempeh (specialitate asiatică realizată din boabe de soia fermentate şi preparate).
Alimentele lactate, cum ar fi iaurtul simplu grecesc, laptele și brânza de vaci, și leguminoasele precum fasolea neagră sau năutul, au ceva mai mulţi carbohidrați – între 8 şi 20 grame pe porţie – dar sunt considerate în continuare alimente cu conținut scăzut de carbohidrați.
Fructele, legumele bogate în amidon, cum ar fi porumbul, mazărea și cartofii şi cerealele integrale, inclusiv pâinea integrală de grâu, quinoa, orezul brun și ovăzul, au mai mulţi carbohidraţi complecși, de bună calitate (dar și carbohidraţi simpli). Din moment ce aceste alimente asigură vitaminele esenţiale, fibre şi alţi nutrienţi, ele ar trebui incluse în categoria produselor moderate ca parte a unei alimentaţii sănătoase şi sărace în carbohidrați.

Unele mese, deşi sunt scăzute în carbohidrați, sunt sănătoase și echilibrate. De exemplu, un mic dejun poate include o omletă din două ouă cu două felii subțiri (crackers) de pâine de secară; masa de prânz poate conţine o supă de legume cu crackers din cereale integrale și un măr; o gustare poate include migdale și brânză nesărată, iar pentru cină, grătar de pui  sau pește servit cu garnitură de broccoli și fasole verde.

Care este mecanismul îngrășării

Pancreasul secretă un hormon numit insulină, care are un număr de funcții importante. În primul rând, controlează cantitatea de zahăr din sânge. Insulina preia excesul de zahăr care intră în sânge după masă, îl prelucrează și îl fixează în celulele musculare unde poate fi folosit pentru energie. Așa ar trebui să funcționeze metabolismul. Să luăm drept exemplu un copil de 5 ani ce mănâncă un măr. Zahărul din sânge crește ușor și insulina este secretată de pancreas. Insulina ia excesul de zaharuri din sânge și îl transferă la celulele musculare. Celulele musculare sunt fericite să-l aibă pentru că au energie pentru o plimbare cu bicicleta sau pentru joaca în parc. Muşchii vor folosi acea mică cantitate de zahăr din mere. În cele din urmă, glicemia va scădea, iar copilului îi va fi foame și va mânca din nou.

Ce se întâmplă, de fapt, cu adulții este faptul că mănâncă mese cu o densitate calorică extraordinar de mare și cele mai multe dintre aceste mese sunt formate din carbohidrați rafinați sau alimente care cresc glicemia. Exemple de alimente cu indice glicemic mare sunt: paste făinoase, orez, banane, cartofi, cereale, pâine albă, deserturi şi biscuiţi. Pancreasul declanşează alarma atunci când organismul are o supradoză de zaharuri (aceste alimente nesănătoase sunt percepute de către pancreas şi stomac drept un tort de ciocolată supraetajat). Insulina încearcă să colecteze acest zahăr în exces din tot organismul. Dar există o problemă. Adultul nu are de gând să iasă la plimbare cu bicicleta sau să facă vreo activitate fizică. Dimpotrivă, adultul urcă în mașină unde este sedentar, stă la calculator sau la televizor. Organismul adultului sedentar nu poate folosi excesul caloric iar toată această energie unde se duce? În depozite de grăsime! Carbohidraţii rafinaţi pun corpul într-o stare permanentă de stocare de grăsime.

Glucoza în exces este transformată de ficat în trigliceride, care cresc riscul de boli de inimă. Și, pentru că ficatul nu poate ține pasul cu sarcina de procesare, organismul începe să dezvolte o tulburare de ficat gras non-alcoolic. Acestea sunt consecinţele distrugătoare ale unei alimentaţii bogate în carbohidraţi rafinați… Organismul are nevoie de aproximativ 120 de grame de glucoză pe zi ca să funcționeze, dar glucoza nu trebuie să provină din carbohidraţi procesaţi, ci poate fi extrasă de la carbohidraţii buni, din cereale integrale, fructe şi legume.

Este și o problemă de civilizație: astăzi, în supermarketuri, suntem expuşi la foarte multe alimente procesate. Însă nu ne obligă nimeni să cumpărăm alimente nesănătoase. Este numai o problemă de informare corectă și de voință, de ambiție.

Nu toate caloriile sunt la fel

Rezultatele unui studiu clinic, efectuat de către Dr. David Ludwig la Spitalul de Copii din Boston şi de colaboratorii săi, au fost publicate în ediţia din iunie 2012 a “Jurnalului Asociaţiei Americane de Medicină”. Ludwig și echipa sa au adunat persoane obeze și, fără explicaţii suplimentare, i-a supus la înfometare (persoanele fiind voluntare), până când au pierdut de la 10% până la 15% din greutatea lor. Ca om de știință, Gary Taubes, a făcut o remarcă în “The New York Times”, specificând că aceşti cercetători au încercat să reproducă o ființă umană preobeză în laborator.
Colegii lui Ludwig i-au hrănit pe subiecţi cu aceeași cantitate de calorii în fiecare zi. Fiecare participant a avut o dietă diversificată lunar, care conținea același număr de calorii, dar din surse diferite. Una dintre diete era pe bază de grăsimi puţine şi / carbohidraţi în compensare, dietă recomandată de altfel de sistemul naţional ca fiind regimul alimentar adecvat. A doua dietă presupunea alimente un indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă carbohidraţi cu eliminare prelungită – alimente, cum ar fi fasolea şi legumele fără amidon. A treia dietă a fost pe bază de puțini carbohidraţi şi / mai multe grăsimi și proteine (precum în dieta Dukan).

Rezultatele: cu cât cantitatea de carbohidraţi era mai mică, cu atât mai multă energie era consumată. Cel de-al treilea grup a ars cu 300 calorii pe zi mai mult decât cei ce au urmat dieta săracă în grăsimi şi cu 150 de calorii mai mult decât cei ce au ținut dieta săracă în carbohidrați simpli.

Putem slăbi mai ușor dacă tăiem drastic din carbohidrați dar ce ne mai rămâne atunci să punem pe masă? Sunt recomandate legumele gătite în combinație cu alimente sățioase, care au multe fibre. Astăzi găsim în magazine multe produse dietetice cu numai 9 calorii la 100 gr așa cum sunt alimentele din Konjac. Alimentele din rădăcina asiatică de Konjac au foarte puține calorii și sunt bogate în fibre pentru a ține de foame timp îndelungat. Tăițeii, spaghetele, pastele fettuccine și orezul. Dacă pastele clasice au 350 calorii la 100 gr, ei bine pastele din konjac au numai 9 calorii la 100 grame. Diferența va fi vizibilă și în silueta dvs! Prețul pastelor este aproximativ același iar beneficiile pentru sănătate și avantajele pentru slăbire sunt binevenite. Gătim așadar rețetele clasice dar cu ingrediente non calorice! » Vezi mai multe detalii, preț și mod de a găti alimente, rețete cu extrem de puține calorii »

Taubes a scris: “Pe măsură ce creştem cantitatea de carbohidraţi, organismului îi va fi din ce în ce mai greu să proceseze. Cu alte cuvinte, carbohidraţii reprezintă îngrășare, iar obezitatea este un efect al depozitării energiei sub formă de grăsimi. Ceea ce contează, sunt cantitatea și calitatea carbohidraţilor pe care îi consumăm și efectele lor asupra insulinei.”

Puteti posta comentarii mai jos .


Mancare fara calorii

Facebook prodieta.ro

Extracte lichide de patrunjel si plante medicinale

Ceaiuri Yogi Tea Germania prodietanaturala.ro Romania

Alimente pentru slabire, paste si orez fara calorii

Opinia / Comentariul dvs

Completati calculul matematic (anti-spam). Multumim :) *

Powered by WordPress | Designed by: Themes Gallery | Thanks to wordpress 4 themes, Download Premium WordPress Themes and

Folosim cookie-uri pentru a imbunatati calitatea serviciilor. Va cerem acordul conform EU Cookie LAW. info

Utilizam cookie-uri pentru a face site-ul prodieta.ro mai usor de folosit. Continuand navigarea in site si dand click pe "ACCEPT" inseamna ca va dati acordul.

INCHIDE

Toate informațiile din acest site sunt sub licența Revistei Online ProDieta.ro. Articolele Prodieta.ro NU pot fi preluate decât dacă se respectă condiția de a preciza sursa, cu link, conform Legii Drepturilor de Autor! ©2017. Toate articolele din site-ul pro dieta.ro sunt cu titlu informativ și nu trebuie tratate precum substitut al sfaturilor medicului de specialitate sau al oricărei alte forme de intervenție medicală profesională.
Informațiile au scop pur informativ. NU INTENȚIONEAZĂ SĂ OFERE SFATURI MEDICALE. Nici editorii prodieta.ro, autorii sau redactorii nu-și asumă responsabilitatea pentru niciuna dintre posibilele consecințe ale vreunui tratament, procedură, exercițiu, modificare în dietă, acțiune sau administrare a medicației ce rezultă din lectura sau aplicarea informației conținute în această informare. Publicarea acesteia nu echivalează cu practicarea medicinei, iar această informație nu înlocuiește recomandarea dată de medicul dumneavoastră sau de altă autoritate medicală. Înainte de urmarea oricărui tratament, cititorul trebuie să ceară sfatul unui medic sau al unui reprezentant medical.