Ce sunt aminoacizii. Digestia proteinelor.

Ce sunt aminoacizii și cum se face digestia proteinelor? Nu numai sportivii sunt pasionați de înțelegerea mecanismului aminoacizilor, dar și persoanele preocupate de dieta sănătoasă, nutriție, slăbire.

Aminoacizi - proteine. Masa musculară, tonus, slăbire, sistem imunitar.

Aminoacizi, proteine. Masa musculară, tonus, slăbire, sistem imunitar.

Aminoacizii sunt constituenți ai proteinelor. Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi. Multe persoane se îngrașă pentru că alimentația lor zilnică include prea mulți carbohidrați rafinați (ce provin din făinoase, zahăr, orez), prea multe grăsimi și puține proteine. Dietele bogate în proteine ajută la slăbire și sunt relativ ușor de urmat. Alimentele proteice oferă o senzație mai îndelungată de sațietate, proteinele fiind mai lent digerabile.

Așadar, aminoacizii stau la baza formarii proteinelor, fiind numiți și “cărămizile” din care se constituie proteinele. Sunt 25 aminoacizi de mai multe tipuri: esențiali (nu pot fi sintetizați de către organism ci trebuie aduși prin alimentație precum leucina, izoleucina, valina, fenilalanina, metionina, treonina, triptofan, lizina), semiesențiali (sunt sintetizați din aminoacizii esențiali, precum cisteina, tirozina, prolina, glutamina, arginina ) și neesențiali (pot fi sintetizați de organism din aminoacizii esențiali).

Proteinele care conțin toți aminoacizii sunt numite și proteine complete și se găsesc în produse de origine animală: carne (pui, curcan, pește), în ouă sau lactate. Proteinele ce provin din plante sunt considerate incomplete pentru că nu conțin toți aminoacizii, însa dacă alegem să combinăm mai multe plante, suplimente alimentare și alge putem să-i obținem în mod echilibrat pe toți. Alimentele care conțin proteine vegetale sunt considerate a fi mai sănătoase pentru că acestea conțin în general mai mulți hidrați de carbon complecși benefici și formează mai puțini acizi decât carnea.
Multe legume, în special cele cu semințe și leguminoase cum sunt fasolea cățărătoare, porumbul, broccoli sau mazărea au un conținut mare de proteine care ajută la neutralizarea excesului de acid, cel care provoacă pierderea substanțelor minerale cum ar fi calciul. Asa se justifică de ce consumatorii de carne au un risc crescut de osteoporoză.

Mâncarea pe care o consumăm conține nutrienți ce servesc drept temelie pentru dezvoltarea organismului și oferă energie și hrană pentru tot corpul. În alimente, nutrienții sunt conținuți de către molecule mari care sunt legate una de cealaltă chimic și fizic. Digestia este procesul de descompunere a acestor molecule legate strâns în nutrienți individuali, putând fi asimilate de organism și utilizate la susținerea funcțiilor sale. Simplu definită, digestia descompune totul în compuși așa încât aceștia să poată fi absorbiți de organism.

Digestia are loc în tractul gastrointestinal, un tub lung de 600-900 centimetri. Orice mâncăm trece prin sistem, dar până sunt absorbiți prin tractul intestinal, nutrienții din mâncare sunt, din punct de vedere fizic, în afara corpului. Aceasta pentru că tractul gastrointestinal funcționează ca o barieră internă între ce ingerăm și lumea de afară (externă) și fluxul sangvin și celulele interne. Astfel, o parte a procesului de digestie este transportul selectiv al nutrienților prin pereții celulelor ce căptușesc tractul intestinal. Odată transportați prin bariera intestinală către interiorul corpului, acești nutrienți pot intra în fluxul sangvin și circula către toate țesuturile pentru a menține funcția organelor, susține necesarul de energie și oferi suport pentru creșterea și repararea noilor celule și țesuturi.

Mâncarea este un amestec foarte complex alcătuit din diferite tipuri de molecule foarte mari – proteine și câțiva carbohidrați; molecule de mărime medie – precum lipidele; și o varietate largă de molecule mici ce includ vitamine, minerale, carbohidrați mici, precum zaharurile, și alți fitonutrienți, substanțe prezente în plante (phyto = plantă) cu rol protector. Majoritatea alimentelor pe care le consumați sunt un amestec format din toate aceste molecule diferite și, din moment ce aveți nevoie de mai multe tipuri de nutrienți, organismul trebuie să poată digera această varietate de molecule din mâncare.

Dimensiunea, precum și tipul moleculei, fac diferența în ceea ce privește modul în care o moleculă este digerată, nutrienții ce derivă din aceasta și locul în care acești nutrienți sunt asimilați de organism. Fiecare tip de moleculă are parte de propria provocare în ceea ce privește digestia.

Proteinele reprezintă temelia de aminoacizi pentru creștere și reparare

Proteinele sunt extrem de importante deoarece constituie cea mai mare parte a țesutului structural din organism, precum țesuturile osos și conjunctiv care generează forma în care celulele se atașează. Proteinele sunt implicate în aproape toate funcțiile organismului, din moment ce enzimele sunt proteine, iar enzimele sunt moleculele care lucrează cel mai mult în organism, spre exemplu, la construcția unui țesut nou sau la îndepărtarea țesutului distrus. De asemenea, proteinele sunt purtătoare de mesaj în organism, transportând hormoni dintr-un loc în altul și transportând semnale dincolo de membrana celulară către ADN.

Organismul creează constant noi proteine pentru a suplini ceea ce s-a pierdut în urma distrugerii unui țesut sau pentru a susține creșterea. Se produc constant enzime noi care să le înlocuiască pe cele vechi, mai puțin funcționale. Așadar, pentru a menține o stare optimă de sănătate, corpul necesită o alimentare constantă cu nutrienți pentru a susține producerea de proteine.

Proteinele sunt compuse din molecule mai mici numite aminoacizi care sunt legate între ele prin legături chimice, precum un șirag de mărgele. Pentru a deveni o proteină activă și funcțională, acest lanț de aminoacizi se îndoaie, căpătând o structură tridimensională răsucită și împletită. O moleculă individuală de proteină poate varia ca dimensiune, de la 200 până la 5.000 de aminoacizi legați unul de altul.

De câte proteine avem nevoie?

Se estimează că un adult sănătos are nevoie de 40-65 grame de proteine pe zi (aproximativ 0.80 proteine de buna calitate/kg greutatea corpului/zi). Atleții de performanță au nevoie de aproape dublu însă alimentația lor este urmărită de medic nutriționist și coroborată cu antrenamentul.

Proteinele conțin 4 calorii pe gram. În cazul unei diete pentru femei spre exemplu, de 1100 de calorii pe zi, 220 calorii trebuie să provină din proteine, adică 20% din totalul caloriilor. Între 10% și 35% din aportul caloric pe zi ar trebui să provină din proteine. Trebuie să avem în vedere și greutatea corporală a fiecăruia dintre noi dar și activitatea fizică. Sedentarii au nevoie de un aport proteic mai mic decât cei care merg la sala de sport.

80 de grame de piept de pui gătit la cuptor sau pe plită conțin circa 20 de grame de proteine, două oua mari au 12 grame de proteine, iar 220 de ml iaurt natur au circa 10 grame de proteine. Aceste produse alimentare ar trebui combinate și cu legume, fructe, cereale integrale.

Dacă nu includem suficiente proteine în alimentația zilnică, organismul va începe să descompună mușchii și alte țesuturi pentru a obține necesarul de aminoacizi. Aportul necorespunzător și digestia inadecvată a aminoacizilor din proteine pot duce la amețeli, musculatură slăbită, păr subțire și fragil, leziuni cutanate, o funcționare defectuoasă a sistemului imunitar și multe alte simptome.

Cum se calculează necesarul zilnic de proteine

Principalele surse de energie ale organismului sunt carbohidrații și lipidele. Proteinele sunt mai puțin utilizate ca sursă de energie. Necesarul proteic și energetic variază în funcție de: vârstă, sex, caracter somatic, greutate, înălțime, activitate fizică desfășurată, condițiile de climă și starea de sănătate.

În alimentele de origine vegetală și animală, aminoacizii necesari sunt în principal furnizați de moleculele proteice mari care cer toate aspectele ce țin de digestia proteinelor, denaturarea în stomac și proteaza din intestine, înainte de absorbție. Aminoacizii liberi, ce nu necesită procesare înaintea absorbției lor de către organism, pot fi și ei prezenți, dar de obicei nu se găsesc în cantități mari.

În alimentele procesate, proteinele sunt uneori furnizate de proteinele hidrolizate, ceea ce înseamnă că acestea au fost descompuse chimic în lanțuri mai mici, numite peptide, de câte 200 aminoacizi. Aceste fragmente peptide pot fi mai ușor de digerat; astfel, este posibil să nu fie necesară denaturarea lor în stomac, însă tot rămân prea mari pentru a fi absorbite direct și trebuie digerate în intestin. Unele alimente special produse pentru a fi utilizate în sănătate sunt compuse din aminoacizi esențiali; aceste produse furnizează aminoacizi, iar aceștia necesită digestie înaintea absorbției.

Care sunt alimentele esențiale pentru sănătate

Alimentația trebuie să cuprindă toți nutrienții esențiali. Este important să nu lipsească nici carbohidrații, nici proteinele, grăsimile, vitaminele, mineralele, fibrele etc. Alimentele trebuie să fie alese astfel încât nutrienții esențiali să se afle în meniul săptămânal. În fiecare săptămână este recomandabil să integrăm alimente precum:

  • Cereale integrale (hrișcă, fulgi de cereale BIO ovăz, orez, orz, secară, grâu) pentru aport de carbohidrați cu eliberare prelungită, minerale, vitamine, fibre;
  • Semințe de chia pentru fibre, Omega 3.
  • Iaurt sau kefir pentru un raport echilibrat proteine – glucide – grăsimi dar și probiotice. Murăturile, tofu și alimentele fermentate sunt și ele recomandate pentru beneficiile probioticelor.
  • Salată verde și legume. Fructe cu indice glicemic mic. Oleaginoase, leguminoase, verdețuri, condimente.
  • Pește pentru proteine ușor digerabile, grăsimi sănătoase, minerale. Fructe de mare.
  • Pudre proteice din semințe de cânepă, in, dovelac, lupin, alune, zer.
  • Linte, quinoa, amarant, năut, mazăre.
  • Pudre de alge precum chlorella sau spirulina (bogate în vitamina B12, clorofilă, minerale), de iarbă de grâu sau de orz.
  • Cacao pentru o stare de bine. Substanţele active din boabele aromate stimulează eliberarea endorfinei şi serotoninei – substanţe numite “hormonii fericirii”.
  • Carne slabă de vită, pui sau curcan pentru proteine, vitamina B12, fier, colagen. Ouă.
  • Avocado, ulei de măsline, de rapiță, de sâmburi de struguri, de cocos pentru grăsimi sănătoase.
  • Polen, Fulgi de Drojdie nutritivă inactivă, Arpacaș de Orz.
  • Dulceață de aronia / prune / măceșe / gutui dar fără zahăr adăugat. Suc de aronia, acai, aloe vera. Biscuiți raw cu semințe și quinoa.
  • Ceai (verde dar și de plante medicinale).

Pudra proteică din zer

Pudra proteică din zer bio ajută la construirea masei musculare prin creşterea producţiei de proteină musculară a organismului. O porţie zilnică de 20-25 de grame de proteină din zer conţine aproape toţi aminoacizii esenţiali necesari. Pudra proteică din zer este foarte folosită de sportivi şi culturişti. Anumite studii arată că proteina din zer bio poate inhiba proliferarea celulelor canceroase și apără organismul de acțiunea nocivă zilnică a radicalilor liberi. Conform unui raport publicat în Jurnalul de Sport Ştiinţă şi Medicină, proteina din zer poate întări sistemul imunitar datorită proprietăților antioxidante. Are un nivel mare de cisteină (un aminoacid special care ajută la creşterea nivelului de glutation) ce susține sistemul imunitar prin combaterea bacteriilor rele şi virusurilor. De asemenea, zerul conţine leucină, care susține slăbirea sănătoasă. (Pudra Proteica din ZER Bio 300 gr = în medie 19 lei).

Pudra proteică de in, cânepă, dovleac.

Pudra proteică este preferata sportivilor și a celor ce țin dietă. Făina din semințe de cânepă, in sau dovleac este foarte bogată în proteine, fibre insolubile și uleiuri Omega 3 și Omega 6. Se știe că făinoasele îngrașă datorită excesului de carbohidrați, care ard repede și în scurt timp resimțim din nou foamea. Făina proteică nu îngrașă și poate fi folosită în orice fel de shake-uri sau aluaturi pentru a mări aportul de proteine și de fibre.  Un avantaj major adus de pudrele (făinurile) proteice este acela că acest acest aport mare de proteine aduce cu sine și sațietate, nu ne mai este foame pe termen lung. În plus, fibrele insolubile îmbunătățesc tranzitul. Făina (pudra) proteică poate fi presărată peste orice fel de mâncare sau poate intra în compoziţia unui shake concentrat pentru micul dejun: pudră proteică, apă, polen crud, miere, fructe proaspete sau congelate. Proteinele vegetale nu au colesterol și nu încarcă arterele (spre deosebire de proteina animală). (În medie, o cutie cu 300 gr pudră proteică vegetală bio = 16 lei).

Oboseala musculară, pierderea forței în mușchi, lipsa tonusului (carnea moale și pielea lăsată), amețeli, leziuni cutanate, sistem imunitar slăbit – toate acestea sunt numai câteva semne că probabil aveți o alimentație care include prea puține proteine. Și căderea parului este un semn al unei posibile deficiențe de proteine.

Puteti posta comentarii mai jos .


Apartament de vacanta pe litoral de vanzare



Cum slabim simplu cu bautura Slim D cu portocale

Ceaiuri Yogi Tea Germania prodietanaturala.ro Romania

Alimente pentru slabire, paste si orez fara calorii

Opinia / Comentariul dvs

Completati calculul matematic (anti-spam). Multumim :) *

Powered by WordPress | Designed by: Themes Gallery | Thanks to wordpress 4 themes, Download Premium WordPress Themes and

Folosim cookie-uri pentru a imbunatati calitatea serviciilor. Va cerem acordul conform EU Cookie LAW. info

Utilizam cookie-uri pentru a face site-ul prodieta.ro mai usor de folosit. Continuand navigarea in site si dand click pe "ACCEPT" inseamna ca va dati acordul.

INCHIDE

Toate informațiile din acest site sunt sub licența Revistei Online ProDieta.ro. Articolele Prodieta.ro NU pot fi preluate decât dacă se respectă condiția de a preciza sursa, cu link, conform Legii Drepturilor de Autor! ©2015. Toate articolele din site-ul pro dieta.ro sunt cu titlu informativ și nu trebuie tratate precum substitut al sfaturilor medicului de specialitate sau al oricărei alte forme de intervenție medicală profesională.
Informațiile au scop pur informativ. NU INTENȚIONEAZĂ SĂ OFERE SFATURI MEDICALE. Nici editorii prodieta.ro, autorii sau redactorii nu-și asumă responsabilitatea pentru niciuna dintre posibilele consecințe ale vreunui tratament, procedură, exercițiu, modificare în dietă, acțiune sau administrare a medicației ce rezultă din lectura sau aplicarea informației conținute în această informare. Publicarea acesteia nu echivalează cu practicarea medicinei, iar această informație nu înlocuiește recomandarea dată de medicul dumneavoastră sau de altă autoritate medicală. Înainte de urmarea oricărui tratament, cititorul trebuie să ceară sfatul unui medic sau al unui reprezentant medical.