Boala celiaca la copii. Tratament natural pt intoleranta la gluten.

Boala celiacă la copii sau intoleranța la gluten reprezintă o tulburare autoimună care afectează sistemul digestiv.

Produse fără gluten pentru copiii cu boala celiacă, intoleranță la gluten tratament.

Produse fără gluten pentru copiii cu boala celiacă, intoleranță la gluten tratament.

Dacă aveți un copil care suferă de boală celiacă, sistemul său imunitar reacționează la gluten (o proteină prezentă în grâu, secară și orz) prin atacarea mucoasei intestinului subțire.

Drept rezultat, organismul copilului nu poate absorbi nutrienții din mâncarea ce trece prin intestinul subțire afectat, acesta devenind treptat subnutrit. Mulți părinți caută un tratament natural pentru boala celiacă dar alimentația corectă poate fi, de cele mai multe ori, singurul mod de tratament.

Simptomele bolii celiace pot să apară încă de la primele 6 luni de viață, după ce începeți să-i oferiți bebelușului alimente solide care conțin gluten. Însă este destul de rar ca cei mici să aibă simptome, iar majoritatea sunt diagnosticați mai târziu în copilărie, adesea după vârsta de 5 ani.

Simptomele variază mult de la un copil la altul și pot include diaree cronică, dureri abdominale, balonare, constipație, scaun uleios sau care miroase foarte urât, gaze intestinale, iritabilitate, vomă, scădere în greutate sau dificultate în a lua în greutate și creștere întârziată. Unii copii ar putea să nu prezinte niciun semn.

Dacă cel mic a fost diagnosticat cu boală celiacă, va trebui să vă asigurați că evită toate alimentele care conțin gluten. Din păcate, boala celiacă nu trece odată cu înaintarea în vârstă, copilul va trebui să urmeze o dietă strictă fără gluten pentru tot restul vieții. Veștile bune sunt că după eliminarea glutenului, simptomele vor începe să dispară, iar intestinul subțire ar trebui să se vindece în câteva luni.

Aproximativ 3 până la 13 din 1.000 de copii suferă de boală celiacă, deși la multe persoane boala nu este încă depistată. Oamenii de știință consideră că boala devine tot mai frecventă. Boala celiacă tinde să fie ereditară, așadar este important să fie testați și părinții, frații și/sau surorile copilului diagnosticat.

În lipsa tratamentului, copiii cu boală celiacă pot dezvolta complicații precum anemia feriprivă, subnutriția, oase slăbite și statură mică. Există o șansă mai mare de a dezvolta alte tulburări autoimune, precum diabetul de tip 1 și tiroidita autoimună Hashimoto. De asemenea, ar putea fi un risc mai mare de a dezvolta cancere gastrointestinale și limfom non-Hodgkin.
Persoanele cu anumite boli genetice, ca sindromul Down, sindromul Turner și sindromul Williams, sunt expuse unui risc mai ridicat de a avea boală celiacă.

Prin ce se deosebește boala celiacă de sensibilitatea la gluten sau de alergia la grâu?

Boala celiacă, sensibilitatea la gluten și alergia la grâu sunt confundate frecvent una cu cealaltă deoarece toate implică o intoleranță la proteinele din grâu și multe dintre simptomele lor sunt asemănătoare. Însă acestea sunt afecțiuni foarte diferite care sunt diagnosticate și tratate în modalități distincte.

Boala celiacă este o afecțiune autoimună gravă, dar tratabilă. Atâta timp cât copilul evită complet glutenul, acesta nu ar trebui să aibă niciun simptom sau efect negativ la nivelul intestinului subțire.

Alergia la grâu implică o parte diferită a sistemului imunitar. Dacă cel mic are o alergie la grâu, sistemul său imunitar a identificat proteinele din grâu ca pe niște alergeni. Ori de câte ori copilul consumă alimente sau inspiră substanțe care conțin grâu, are o reacție alergică ce determină organismul să elibereze histamine. S-ar putea să observați simptome clasice de alergie alimentară, precum urticaria, umflarea sau mâncărimile din zona buzelor, eczema, mâncărimile, respirația șuierătoare, diareea, greața și vărsăturile. Simptomele apar la câteva minute sau ore, iar în unele cazuri, se pot transforma rapid într-o amenințare pentru viață.

Spre deosebire de copiii cu boală celiacă, mulți copii alergici la grâu pot tolera alte cereale precum secara și orzul. Așadar, este un pic mai ușor de urmat o dietă fără grâu decât o dietă strict fără gluten. (Discutați cu alergologul copilului dumneavoastră despre alimentele pe care acesta le poate consuma în siguranță.) La fel ca boala celiacă, alergia la grâu se transmite genetic, dar la majoritatea copiilor trece de la sine până ce împlinesc 18 ani. Mai puțin de 1 la sută dintre copii suferă de alergie la grâu.

Sensibilitatea la gluten, cunoscută și ca sensibilitate la gluten non-celiacă sau intoleranță la gluten, nu este o alergie alimentară sau o boală autoimună. Cercetătorii abia au început să depisteze această nouă boală, ce poate afecta până a 6 la sută din populație. Persoanele cu sensibilitate la gluten manifestă simptome similare celor care suferă de boală celiacă, iar simptomele se ameliorează odată ce încep o dietă fără gluten.

Totuși, spre deosebire de pacienții celiaci, persoanele cu sensibilitate la gluten par să nu aibă probleme în absorbția nutrienților și nu ar trebui să prezinte daune la nivelul intestinului subțire. De asemenea, din sângele lor lipsesc anticorpii prezenți la persoanele celiace. Spre deosebire de boala celiacă, sensibilitatea la gluten nu pare a se transmite genetic, iar până în prezent, oamenii de știință nu au găsit nicio legătură între bolile autoimune și cancerele intestinale.

Copiii cu boala celiacă (intoleranța la gluten) pot savura biscuiți delicioși fără gluten.

Copiii cu boala celiacă (intoleranța la gluten) pot savura biscuiți delicioși fără gluten. Cât costă aceștia și cum îi putem comanda? Vezi detalii.

După consumul alimentelor cu gluten, copiii cu sensibilitate la gluten pot prezenta o parte din aceleași simptome pe care le au copiii cu boală celiacă – durere abdominală, diaree sau constipație și balonare – dar pot avea și alte simptome, precum oboseala, durerea de cap și durerile articulare. Unii dintre ei ar putea fi diagnosticați și cu sindromul colonului iritabil (SCI).

Oamenii de știință nu sunt absolut siguri dacă glutenul este principalul vinovat din spatele sensibilității la gluten. Câteva studii recente sugerează că aceasta ar putea fi cauzată de alimente bogate în carbohidrați ce fac parte din grupul cunoscut sub acronimul FODMAP (oligo-, di-, mono-zaharide fermentabile și polioli). Acești carbohidrați, prezenți în lactate, grâu, fasole, anumiți îndulcitori, fructe și legume, tind să fie greu de digerat și pot fermenta în intestin cauzând disconfort abdominal la persoanele sensibile la ei.

Este incert dacă persoanele cu sensibilitate la gluten trebuie să evite glutenul la fel de strict ca cele care au boala celiacă. În timp ce studiile se desfășoară, experții recomandă pacienților cu sensibilitate la gluten să discute amănunțit cu medicul lor sau cu un dietetician în vederea alcătuirii unui plan de alimentație personalizat care să-i ajute să nu aibă simptome.

Cum pot afla dacă cel mic are boală celiacă, alergie la grâu sau sensibilitate la gluten? La ce medic să mergem?

Diagnosticarea poate fi anevoioasă, din moment ce aceste afecțiuni au simptome similare. Este esențial ca cel mic să fie consultat de către un medic. Există diferențe majore în modul în care aceste boli progresează și sunt tratate, așadar este important să cunoașteți cu exactitate cu ce anume vă confruntați.
Pediatrul va face un consult fizic, va pune întrebări despre simptome și despre istoricul familial și poate solicita efectuarea de analize la sânge. Pentru ca acestea să fie exacte, asigurați-vă că alimentația copilului este cea obișnuită. Nu eliminați mâncărurile care conțin gluten sau grâu decât dacă medicul vă cere acest lucru.

Dacă pediatrul suspectează o alergie la grâu, vă va trimite la un alergolog, care va face un test alergologic cutanat, analize la sânge sau îi va cere copilului să mănânce, sub observație medicală, o cantitate mică de grâu și va vedea dacă există o reacție alergică.

Dacă pediatrul suspectează o problemă cu glutenul, vă va trimite la un medic pediatru specializat în gastroenterologie. Acesta ar putea solicita efectuarea mai multor analize la sânge și va face o endoscopie ce constă în introducerea unui tub lung și subțire în gură, care trece prin stomac și ajunge în intestinul subțire, de unde se ia o mostră mică de țesut. Dacă mostra arată că există daune la nivelul intestinului subțire, copilul va fi diagnosticat cu boală celiacă.

Sensibilitatea la gluten este mai dificil de diagnosticat. Dacă cel mic prezintă simptome ce sugerează existența unei probleme cu glutenul, însă alergia la grâu și boala celiacă au fost excluse, medicii ar putea să suspecteze sensibilitatea la gluten. Gastroenterologul ar putea recomanda încercarea unui plan de alimentație fără gluten și cu un conținut redus de FODMAP. Dacă simptomele copilului se ameliorează, concluzia este că acesta suferă cel mai probabil de sensibilitate la gluten.

Ați putea fi tentați să evitați endoscopia și să treceți copilul pe alimentație fără gluten dacă bănuiți existența bolii celiace. Însă este crucial să aveți un diagnostic mai întâi. Dacă cel mic nu are boală celiacă, va trebui să îi alcătuiți o dietă sigură, iar medicul va trebui să monitorizeze daunele din intestin și pierderea țesutului osos.

Cum mă pot asigura ca cel mic urmează o dietă fără gluten? Ce alimente are voie să mănânce și ce alimente sunt interzise?

Diagnosticarea poate fi o ușurare, dar pentru multe familii eliminarea glutenului din alimentație este o schimbare majoră a stilului de viață. Mersul la cumpărături de alimente, gătitul fără gluten și luarea mesei în oraș pot părea copleșitoare, însă există câteva ghiduri și resurse bune pentru părinți.
Dietele fără gluten sunt un trend popular, iar alimente sănătoase care nu conțin gluten nu sunt deloc greu de găsit și sunt disponibile în magazine online precum proDietaMagazin.ro. Este important să vă asigurați că cel mic nu ratează nicunul dintre nutrienții esențiali.
Scopul este ca cel mic să stea departe de grâu, secară și orz, precum și de aditivii care pot conține gluten. Cele mai multe paste, pizza, biscuiți sărați, cereale, pâini și produse de patiserie sunt produse din aceste cereale. Căutați paste, biscuiți și pâine fără gluten (adică în loc de grâu au la bază hrișcă, quinoa, orez, porumb, mei).
Învățați să citiți etichetele produselor alimentare. Când sunteți la cumpărături, verificați ingredientele și evitați orice produs care include cereale cu conțin gluten. 

 

Ce alimente trebuie să evite persoanele care suferă de intoleranță la gluten, boala celiacă?

Iată o listă de alimente pe care nu trebuie să le consume cei ce suferă de boala celiacă, intoleranță la gluten:
• Grâu și sortimente de grâu precum alac, kamut, durum, graham și griș.
• Tărâțe de grâu, amidon din grâu, germeni de grâu, bulgur, proteine hidrolizate din grâu
• Orz.
• Secară.
• Triticale.
• Malț (decât dacă este derivat din porumb).
Ovăzul nu conține în mod natural gluten, dar multe produse pe bază de ovăz sunt contaminate cu gluten în timpul procesării. Așadar ovăzul cu etichetă fără gluten merită încercat, însă trebuie să știți că cercetătorii au aflat că unii pacienți celiaci nu pot tolera nici produsele din ovăz.
Fiți atenți la alimentele preparate și procesate. Glutenul poate fi prezent în locuri neașteptate, precum tocănițele și supele de cumpărat, în sosul de soia, în carnea procesată precum cabanoșii, crenvurștii și mezelurile, în dressing-urile pentru salate, în medicamente, vitamine și chiar și în balsamuri de buze.

Alimentele integrale precum carnea roșie sau de pui, peștele, fructele, legumele, majoritatea lactatelor și nucile nu conțin gluten în mod natural și pot fi incluse în meniul pentru întreaga familie.

Ce tratament se recomandă de cele mai multe ori pentru boala celiacă? Tratamentul cu alimentație corectă!

Copilul poate consuma în siguranță alimente cu eticheta „fără gluten”. Toate produsele fabricate după 5 august 2014, care sunt marcate cu mențiunea „fără gluten”, „gluten-free”, „nu conține gluten” și „nu are gluten”, fie nu conțin gluten în mod natural, fie au niveluri de gluten mai mici de 20 ppm (părți per milion) pentru a îndeplini cerințele actuale ale Food and Drug Administration’s (FDA) din Statele Unite.
Un nivel de gluten situat sub 20 ppm este suficient de mic pentru a fi tolerat de majoritatea pacienților celiaci și este totodată cel mai scăzut nivel ce poate fi detectat cu ajutorul instrumentelor științifice. Dacă nu sunteți siguri cât gluten există într-un produs alimentar, nu lăsați copilul să-l consume.

Paste ușor de gătit certificate BIO și FĂRĂ GLUTEN!

Paste ușor de gătit certificate BIO și FĂRĂ GLUTEN! Cum comandăm online, la ce preț și în cât timp ajung acasă? Vezi detalii >>

Unele produse etichetate „fără gluten” pot include o avertizare că acestea au fost fabricate într-un spațiu unde se procesează produse din grâu, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la contaminare. Însă atâta timp cât produsul are un nivel de gluten mai mic de 20 ppm, acesta întrunește calitățile stabilite de FDA și ar trebui să fie sigur pentru majoritatea pacienților celiaci.

Luarea mesei în oraș este anevoioasă, dar cu puțină planificare, copiii care nu pot mânca gluten sau grâu se pot bucura de o masă la restaurant. Înainte de a merge la restaurant, verificați online sau sunați pentru a vedea dacă acesta oferă opțiuni de mâncare fără gluten. Dacă un meniu precizează că un preparat nu conține gluten, atunci restaurantul ar trebui să se conformeze cu cerințele FDA. Cât despre petrecerile aniversare și întâlnirile de joacă, copilul s-ar putea simți marginalizat dacă nu poate mânca ce mănâncă toți copiii. Purtați o discuție înainte și pregătiți o masă specială și un desert pentru copil. În magazinul online proDietaMagazin.ro regăsiți numeroase sortimente de făină fără gluten din care puteți prepara un desert. Majoritatea părinților vor fi înțelegători.

Puteti posta comentarii mai jos .


Apartament de vacanta pe litoral de vanzare



Cum slabim simplu cu bautura Slim D cu portocale

Ceaiuri Yogi Tea Germania prodietanaturala.ro Romania

Alimente pentru slabire, paste si orez fara calorii

Opinia / Comentariul dvs

Completati calculul matematic (anti-spam). Multumim :) *

Powered by WordPress | Designed by: Themes Gallery | Thanks to wordpress 4 themes, Download Premium WordPress Themes and

Folosim cookie-uri pentru a imbunatati calitatea serviciilor. Va cerem acordul conform EU Cookie LAW. info

Utilizam cookie-uri pentru a face site-ul prodieta.ro mai usor de folosit. Continuand navigarea in site si dand click pe "ACCEPT" inseamna ca va dati acordul.

INCHIDE

Toate informațiile din acest site sunt sub licența Revistei Online ProDieta.ro. Articolele Prodieta.ro NU pot fi preluate decât dacă se respectă condiția de a preciza sursa, cu link, conform Legii Drepturilor de Autor! ©2015. Toate articolele din site-ul pro dieta.ro sunt cu titlu informativ și nu trebuie tratate precum substitut al sfaturilor medicului de specialitate sau al oricărei alte forme de intervenție medicală profesională.
Informațiile au scop pur informativ. NU INTENȚIONEAZĂ SĂ OFERE SFATURI MEDICALE. Nici editorii prodieta.ro, autorii sau redactorii nu-și asumă responsabilitatea pentru niciuna dintre posibilele consecințe ale vreunui tratament, procedură, exercițiu, modificare în dietă, acțiune sau administrare a medicației ce rezultă din lectura sau aplicarea informației conținute în această informare. Publicarea acesteia nu echivalează cu practicarea medicinei, iar această informație nu înlocuiește recomandarea dată de medicul dumneavoastră sau de altă autoritate medicală. Înainte de urmarea oricărui tratament, cititorul trebuie să ceară sfatul unui medic sau al unui reprezentant medical.