Alergiile alimentare la copii: cauze si tratament

Alergiile alimentare sunt de multe ori tratate cu superficialitate de părinți. Atunci când noi, părinții, eram copii, aproape nimeni nu se gândea la așa ceva – alergie la mâncare; iar dacă noi nu am avut, copiii noștri de ce au?

Alergii alimentare copii, bebelusi, adulti. Cauze si tratament.

Alergii alimentare copii ori bebeluși. Cauze și tratament.

Răspunsul este pentru că vremurile s-au schimbat, alimentația s-a schimbat, preferințele copiilor la mâncare sunt altele iar astăzi avem foarte multă hrană procesată industrial, ambalată și tratată pentru a rezista cât mai mult la raft, pentru termene de garanție mari și gust delicios, potențat de multe ori în mod artificial.

Experții estimează că alergiile alimentare afectează 4 până la 8 % dintre copii. Iar cifrele au crescut, chiar cu 50 de procente în ultimii zece ani, potrivit unor estimări. Conform unui studiu din 2013 efectuat de U.S. Centers for Disease Control and Prevention (CDC), răspândirea alergiilor alimentare la copii cu vârsta sub 18 ani a crescut de la 3,4% în perioada 1997-1999 la 5,1 % în 2009-2011. În România nu avem încă rapoarte foarte bine documentate în privința alergiilor alimentare la copii, însă alimentația orientată către stilul american (preambalate, prăjeli, fast-food, făinoase, dulciuri) induce același îngrijorări precum în cazul occidentalilor.

Înțelegând cum funcționează alergiile, inclusiv cele alimentare, veți fi capabili să recunoașteți primele semne. De asemenea, este important să știți cum să procedați dacă cel mic are vreodată o reacție alergică.

Cum se manifestă alergia alimentară?

Atunci când copiii sunt alergici la mâncare, organismul lor tratează mâncarea ca pe un invadator și lansează atacul sistemului imunitar. Uneori, organismul creează un anticorp numit IgE, o proteină ce poate detecta mâncarea. Dacă cel mic mănâncă alimentul din nou, anticorpul transmite sistemului imunitar al copilului să elibereze substanțe precum histamina pentru a lupta cu „invadatorul”. Aceste substanțe cauzează reacții alergice, ce pot fi ușoare sau severe.
De obicei, simptomele apar la câteva minute sau chiar la două ore după consumul unui anumit aliment. Copilul se poate plânge că are mâncărimi, iritație sau senzație de arsură în zona limbii sau cavității bucale, sau doar să spună că își simte gura diferit. Poate exista o senzație de mâncărime la urechi, pot apărea erupții sau pot fi întâmpinate dificultăți la respirație. Bubițele în jurul gurii sau în alte părți ale corpului pot indica și ele alergii alimentare.
Dacă cel mic suferă o reacție alergică severă, acest lucru îi poate amenința viața.
Totuși, în unele cazuri, reacțiile alergice la alimente, precum eczema sau problemele gastrointestinale ca voma și diareea, sunt cronice sau în desfășurare. (Eczema constă în apariția pe fața, brațele, trunchiul sau picioarele copilului a unor bubițe sau porțiuni de piele uscată și solzoasă.)

Copiii pot avea o reacție alergică la un aliment chiar dacă l-au consumat înainte fără nicio problemă.

Așadar, un copil care moștenește tendința de a fi alergic la ouă ar putea să nu aibă o reacție alergică în primele câteva dăți în care le consumă, însă simptomele își vor face apariția în cele din urmă.
Atenție: primele dăți în care copilul este expus la un ingredient pot fi acelea în care el s-a aflat într-o combinație cu altceva, de exemplu, ouăle, laptele și nucile măcinate într-un fursec.
Apoi, există un tip specific de alergie alimentară care afectează mai ales bebelușii. Poartă denumirea de sindromul de enterocolită indusă de proteine alimentare (SEIPA) și generează reacții gastrointestinale, precum vomă și diaree în exces și deshidratare. Este rar întâlnit, dar poate fi foarte grav.
Simptomele severe ale SEIPA se manifestă de obicei la două-trei ore după ce bebelușul mănâncă. Mergeți la medicul specialist cu copilul dvs!

Laptele de vacă sau de soia (de tip formulă) și proteinele din laptele matern reprezintă cei mai frecvenți factori declanșatori ai SEIPA în prima lună de viață. Odată ce bebelușul începe să consume mâncare solidă, orezul și ovăzul sunt principalii vinovați, deși orice proteină alimentară poate fi responsabilă. SEIPA poate fi dificil de diagnosticat (nu există un test alergologic standard pentru acesta). Majoritatea bebelușilor cu SEIPA se vindecă în primii ani ai copilăriei.

La ce alimente ar putea fi alergic copilul meu?

Este posibil ca cel mic să fie alergic la orice aliment, însă aceste opt grupe de alimente sunt responsabile pentru 90 la sută din alergiile alimentare: ouă, lapte, arahide, grâu, soia, nuci provenite din arbori (precum nucile, nucile braziliene și nucile caju), pește (precum tonul, somonul și codul) și crustacee (ca homarul, creveții și crabul).

Ce ar trebui să fac dacă eu consider că cel mic are o reacție alergică la alimente?

Dacă cel mic întâmpină probleme de respirație, prezintă umflături la nivelul feței sau buzelor, sau are episoade severe de diaree sau vomă după ce mănâncă, sunați la urgență, la 112, imediat!
Cu reacțiile alergice severe nu este de glumit. Căile de respirație ale copilului se pot bloca în câteva minute, așa că nu este recomandat să apelați medicul pentru sfaturi sau să duceți copilul la urgență. Este necesară intervenția paramedicilor la fața locului cât mai curând posibil.

Dacă cel mic are mereu simptome la două ore după consumul unui anumit aliment, discutați cu medicul de familie. Ați putea obține trimitere către un alergolog pediatru pentru o testare. Alergologul ar trebui să vă poată spune care aliment sau alimente provoacă problema și dacă simptomele fac parte dintr-o reacție imună (ce indică o alergie) sau sunt un semn că organismul copilului nu poate digera alimentul (fapt ce indică o intoleranță alimentară). Odată ce copilul a avut o reacție alergică la un aliment, trebuie să vă pregătiți pentru situația în care aceasta își face din nou apariția. Chiar dacă prima reacție a fost ușoară, următoarea poate fi severă. Medicul de familie vă poate întocmi un plan de acțiune ce include instrucțiuni care să vă ajute să faceți față unei reacții alergice.

Alergiile se moștenesc?

Copilul dumneavoastră poate moșteni tendința de a avea alergii, însă nu neapărat un anumit tip de alergie. De exemplu, dacă suferiți de febra fânului, alergii la animale de companie sau la alimente, și copilul dumneavoastră prezintă 50 % șanse să dezvolte un tip de alergie, posibil diferit de alergiile pe care le aveți. Această probabilitate crește la 75 % atunci când ambii părinți suferă de alergii.
O alergie alimentară poate apărea la orice vârstă. Un copil cu alergie alimentară este de două până la patru ori mai predispus să aibă alte alergii sau afecțiuni corelate, precum dermatita sau astmul, decât copiii care nu sunt alergici.

Este posibil ca alergiile alimentare să dispară pe măsură ce copiii cresc?

Sunt multe cazuri în care alergiile la lapte, ouă, soia și grâu dispar în timpul copilăriei.
De obicei, alergiile la arahide, nuci, pește și crustacee sunt mai de durată decât alte alergii alimentare.

Ce este intoleranța alimentară și ce o deosebește de alergia alimentară?

Reacțiile adverse la mâncare apar la aproximativ 20% din populația Statelor Unite, însă majoritatea acestor reacții nu sunt de natură alergică. Cel mai frecvent tip de reacție adversă la mâncare este intoleranța alimentară. Aceasta nu are legătură cu sistemul imunitar. Dacă cel mic suferă de intoleranță alimentară înseamnă că are probleme în digerarea unui anumit aliment. Ați putea observa că de fiecare dată când copilul mănâncă sau bea acel aliment, are simptome digestive precum gazele, balonarea sau diareea.
Cea mai frecventă intoleranță alimentară este intoleranța la lactoză. Persoanele care suferă de aceasta nu au enzima necesară digerării zahărului din laptele de vacă și din alte produse lactate.

Ce ar trebui să fac dacă cred că cel mic ar putea avea o alergie alimentară?

Discutați cu medicul copilului. Doctorul vă poate sugera să țineți un jurnal alimentar pentru a ajuta la identificarea cauzei sau, în cazul în care copilul este încă mic și este hrănit cu lapte, să schimbați formula de lapte praf și ar putea să vă trimită la un alergolog sau la un gastroenterolog pediatru.

Alergologul vă va pune întrebări detaliate despre simptomele copilului. Ar putea efectua un test alergologic pe piele sau o analiză la sânge pentru a afla dacă simptomele sunt provocate de o reacție imună. Dacă testul pe piele produce o iritație sau dacă analiza la sânge indică prezența anticorpilor IgE la mâncare, există probabilitatea ca cel mic să fie alergic la un anumit aliment. Dacă testele sunt negative, este puțin probabil ca simptomele copilului să fie cauzate de o alergie alimentară, acestea putând fi provocate de o intoleranță alimentară.
În acest punct, ați putea fi trimiși la un medic gastroenterolog pentru a indica o cauză pentru intoleranță sau pentru a investiga alte explicații ale simptomelor.

Pot face ceva ca părinte pentru a preveni sau întârzia apariția unei alergii alimentare?

În trecut, Academia Americană a Pediatrilor (AAP) a sugerat amânarea introducerii anumitor alimente la copiii predispuși la alergii din cauza faptului că părinții lor erau alergici. Însă practicile din alte culturi – și cercetările recente – sugerează că aceasta ar putea să nu fie cea mai bună cale de a acționa. AAP susține acum că nu există dovezi solide că amânarea introducerii alimentelor alergene protejează copiii de apariția unei alergii. De fapt, amânarea introducerii alimentelor alergene poate chiar să crească riscul alergiilor alimentare. Dacă sunteți de părere că cel mic este predispus la alergii alimentare, discutați cu medicul său despre cea mai bună strategie de acțiune în acest sens.

Experții recomandă acum introducerea unor alimente noi, inclusiv cu potențial alergen, începând cu vârsta de 5-6 luni, după ce, în prealabil, au fost introduse în alimentație alte produse (precum fructele, legumele și cerealele). Introduceți alimentele noi, inclusiv pe cele cu potențial alergen, câte unul o dată, astfel încât dacă cel mic are o reacție alergică să știți de ce anume a fost provocată. Nu hrăniți copilul cu lapte de vacă până nu împlinește vârsta de un an, însă alte produse lactate sunt permise.

Într-o anumită măsură, alăptarea poate oferi protecție împotriva alergiilor. Luați în considerare hrănirea la sân a bebelușului pentru cât mai mult timp posibil, mai ales dacă în familie există cazuri de alergii.

Ce tratament există pentru alergiile alimentare?

Există un număr de abordări promițătoare aflate sub cercetare, astfel încât, în următorii ani, cel mai probabil vor fi disponibile tratamente mai bune. Totuși în prezent, nu există medicamente care să vindece sau să prevină reacțiile alergice la mâncare, iar injecțiile antialergice utilizate pentru febra fânului nu funcționează în cazul alergiilor alimentare. Cheia prevenirii unei reacții alergice constă exclusiv în evitarea alimentului respectiv.
Dar evitarea unui anumit aliment este mai dificil decât pare. Unele ingrediente sunt prezente în mod neașteptat în mâncăruri și chiar și o cantitate mică poate fi suficientă pentru declanșarea unei reacții severe. Majoritatea persoanelor care au avut reacții grave au consumat mâncăruri pe care le considerau sigure.

Va trebui să deveniți vigilenți atunci când citiți etichetele produselor alimentare, să știți ce ingrediente trebuie să evitați și să puneți întrebări referitoare la ingredientele din preparatele de la restaurant sau care vi se oferă acasă la prieteni.

Producătorilor de alimente li se solicită prin lege să precizeze acești alergeni pe etichetele produselor lor: ouă, lapte, grâu, soia, arahide, nuci, pește și crustacee (crab, creveți și homar, însă nu și moluște precum scoici, stridii sau calamar). Nucile, peștele și crustaceele trebuie precizate cu exactitate.
Toți alergenii trebuie precizați în limbaj simplu. De exemplu, eticheta trebuie să afișeze „ou” în loc de „albumină” sau „ou” în paranteză, după „albumină”. Dacă nu sunteți siguri în privința ingredientelor produsului, apelați producătorul.

Dacă cel mic trebuie să evite multe alimente, discutați cu medicul său pentru a vă trimite la un dietetician pentru a vă asigura că din dieta copilului nu lipsește niciun nutrient esențial.

Proteinele care cauzează alergia pot trece în laptele matern. Așadar ar putea fi necesar să renunțați la mâncarea alergenă dacă alăptați bebelușul care suferă de o alergie alimentară. Iar dacă oferiți formulă de lapte praf bebelușului cu simptome de alergie la laptele de vacă, s-ar putea să fie nevoie să schimbați formula. Unii bebeluși alergici la laptele de vacă sunt alergici și la soia, astfel că este important să discutați această situație cu medicul copilului înainte de a face orice fel de schimbare.
Dacă cel mic a fost diagnosticat cu alergie alimentară, va trebui să cunoașteți totul despre asta, inclusiv ce alimente trebuie evitate, cum să citiți corect etichetele și cum să recunoașteți primele semne de reacție alergică.

Puteti posta comentarii mai jos .


Slabire cu paste fara calorii. Orez fara calorii.

Magazin online cu produse din catina

Ceaiuri Yogi Tea Germania prodietanaturala.ro Romania

Alimente pentru slabire, paste si orez fara calorii

Opinia / Comentariul dvs

Completati calculul matematic (anti-spam). Multumim :) *

Powered by WordPress | Designed by: Themes Gallery | Thanks to wordpress 4 themes, Download Premium WordPress Themes and

Folosim cookie-uri pentru a imbunatati calitatea serviciilor. Va cerem acordul conform EU Cookie LAW. info

Utilizam cookie-uri pentru a face site-ul prodieta.ro mai usor de folosit. Continuand navigarea in site si dand click pe "ACCEPT" inseamna ca va dati acordul.

INCHIDE

Toate informațiile din acest site sunt sub licența Revistei Online ProDieta.ro. Articolele Prodieta.ro NU pot fi preluate decât dacă se respectă condiția de a preciza sursa, cu link, conform Legii Drepturilor de Autor! ©2017. Toate articolele din site-ul pro dieta.ro sunt cu titlu informativ și nu trebuie tratate precum substitut al sfaturilor medicului de specialitate sau al oricărei alte forme de intervenție medicală profesională.
Informațiile au scop pur informativ. NU INTENȚIONEAZĂ SĂ OFERE SFATURI MEDICALE. Nici editorii prodieta.ro, autorii sau redactorii nu-și asumă responsabilitatea pentru niciuna dintre posibilele consecințe ale vreunui tratament, procedură, exercițiu, modificare în dietă, acțiune sau administrare a medicației ce rezultă din lectura sau aplicarea informației conținute în această informare. Publicarea acesteia nu echivalează cu practicarea medicinei, iar această informație nu înlocuiește recomandarea dată de medicul dumneavoastră sau de altă autoritate medicală. Înainte de urmarea oricărui tratament, cititorul trebuie să ceară sfatul unui medic sau al unui reprezentant medical.