Acrilamida – pericolul prajelilor

Acrilamida este o substanţă potenţial toxică și nocivă pentru sănătate. Acrilamida se formează în mod natural atunci când alimentele care conțin amidon sunt prăjite sau coapte. Cartofii pai, biscuiții, fursecurile, pâinea prăjită, caramelul, carnea prăjită, chipsurile, cerealele glazurate, papanașii, gogoșile, fast-food-ul – toate conțin acrilamidă. Formula chimică a acrilamidei este C 3 H 5 NO, iar greutatea moleculară este de 71,08 g / mol.

Prăjirea sau coacerea cerealelor și cartofilor provoacă formarea unei cruste maronii bogată în acrilamide. Comunitatea științifică a intrat într-o ″alarmă″ la nivel mondial după ce cercetătorii au descoperit că multe dintre alimentele procesate pe care le consumăm zilnic conțin acrilamide – compuși potențial cauzatori de cancer.

AcrilamidaAcrilamida se formează în alimente coapte, prăjite sau la grătar. Nu se formează în alimente gătite la aburi, fierte sau sauté. Gătirea pe bază de apă previne rumenirea sau arderea prin care se formează compușii nocivi. Prăjirea exagerată duce la cele mai înalte niveluri de acrilamidă. Alimentele în care se află cea mai mare concentrație de acrilamide sunt: carne de fast-food, chips-uri de cartofi, cartofi prăjiți, pâine prăjită, cereale pentru micul dejun glazurate cu caramel, zahăr caramelizat.

Poliacrilamida și copolimerii de acrilamidă sunt folosiți în multe procese industriale, cum ar fi producția de hârtie, coloranți și materiale plastice și în tratarea apei potabile, inclusiv canalizare. Acrilamidele se regăsesc și în ambalajele produselor alimentare precum și în unii adezivi. Deși acrilamidele erau cunoscute în domeniul industrial, descoperirea lor în alimente acum 10 ani a condus la atenționarea populației asupra faptului că mâncarea prăjită nu este sănătoasă din mai multe puncte de vedere, inclusiv cel al toxicității.

Acrilamida este prezentă în cantităţi mici în mod natural în alimente crude, negătite, dar pentru ca această substanţă să prezinte riscul de a fi toxică sau de a produce cancer, ea trebui să fie prezentă în alimente în cantităţi mult mai mari iar aceste cantităţi nu pot apărea decât atunci când aceste alimente sunt prăjite sau coapte până când ajung să aibă o coajă aurie sau, mai rău, maronie.

Nu numai alimentele gătite ne pot expune la cantităţi mari de acrilamidă. Sunt şi alte surse nealimentare care ne expun la această substanţă. Este vorba despre fumul de ţigară şi despre cosmetice. Acrilamida este eliberată în aer în timpul multor procese de fabricaţie, precum producerea hârtiei, asfaltului, petrolului, filmului fotografic, adezivilor de constructie, lacurilor şi vopselelor.

Acrilamida este în mod curent clasificată ca făcând parte din Grupul B2, ce conține cancerigeni umani probabili. Cercetările arată că acrilamida este o neurotoxină care poate leza funcționarea sistemului nervos. (Este posibil să realizeze această leziune întrerupând semnalul care este trimis de către oxidul nitric la debutul procesului de ardere nervoasă.)

Este cert că acrilamida poate fi neurotoxică și că e posibil să cauzeze cancer și de aceea în mod clar nu ne dorim să ne expunem în exces cantităţilor de acrilamidă provenite din orice sursă.

În alimentaţie, acrilamida se poate forma în două moduri de bază. O dată, acrilamida se poate forma când aminoacizii interacţionează cu zaharurile în prezenţa căldurii. Multe tipuri diferite de zaharuri şi multe tipuri diferite de aminoacizi pot interacţiona în acest fel. Totuşi, un anumit aminoacid, numit asparagină, are o tendinţă mult mai mare decât alţi aminoacizi de a interacţiona cu zaharurile şi de a forma acrilamida. În al doilea mod, acrilamida se poate forma fără prezenţa zaharurilor. Când grăsimile din alimente se oxidează, se pot forma molecule unice 3-carbon (incluzând acidul acrilic şi acroleină). În prezenţa căldurii, aceste molecule 3-carbon pot interacţiona cu asparagina pentru a forma acrilamida. Cel mai adesea se întâmplă ca mâncărurile prăjite să formeze acrilamida în acest mod.

Un exemplu simplu de formare a acrilamidei este dat de producerea convenţională a cipsurilor de cartofi. Cartofii cruzi conțin mici cantităţi de aspargină. În timpul procesului de prăjire, uleiurile se pot oxida şi se pot converti în acroleină şi acid acrilic. Amidonul din cartof poate fi descompus în zaharuri. Acest amestec unic de substanţe poate interacţiona într-un mod care are ca rezultat formarea unor cantităţi neobişnuit de mari de acrilamidă. Cipsurile de cartofi pot conţine mai mult de 1000 de părţi pe bilion (ppb) de acrilamidă. Într-o pungă de cipsuri foarte mică, această cantitate ar reprezenta cam 28 de microorganisme de acrilamidă – o cantitate care este peste media totală de expunere la acrilamidă experimentată de către adulţii din USA şi cam 20% din maximul de aport sigur de acrilamidă din alimente, conform EPA (Environmental Protection Agency USA).

Nu este o idee bună să avem un toaster – un prăjitor de pâine în casă și nici să alegem prea des pâinea prăjită la micul dejun! Este demonstrat că prăjirea sau coacerea pâinii duc la formarea de acrilamidă.

Odată ingerată, acrilamida poate fi detoxifiată din corp dacă este procesată de către sistemul enzimatic citocrom P450 şi convertită în glicidamide sau dacă este absorbită împreună cu molecula antioxidantă ce conţine sulf, numită glutation. Căile noastre metabolice ne pot ajuta să detoxifiem acrilamida şi cu toate acestea noi trebuie ne asigurăm că nu ne riscăm sănătatea prin expunerea în exces la această substanţă. Avem capacitatea de detoxifiere însă și noi trebuie să avem grijă să introducem glutation în rezervele noastre metabolice. Cu alte cuvinte, trebuie să consumăm multe alimente ce conţin sulf (precum ceapa, usturoiul şi legumele crucifere) şi în special alimentele care conţin cantităţi semnificative de cisteină amino acidă. (Cisteina este unul din componentele cheie ale glutationului.) Legumele crucifere precum broccoli şi varza de Bruxeles, ceapa, usturoiul şi ardeiul roşu sunt vegetale ce ne pot aduce cantităţi mai mari decât media din acest amino acid. Carnea de pasăre, iaurtul şi ouăle sunt alimente animale care conţin concentraţii bune de cisteină.

Alimentele cu cel mai mare risc de expunere la acrilamidă se împart în trei categorii de bază: (1) alimente prăjite, procesate precum cartofii prăjiţi şi cipsurile; (2) aperitivele coapte ce conţin grâu şi zahăr, incluzând fusecurile şi biscuiţii; şi (3) alimente procesate care implică cereale prăjite, incluzând pâinea de cereale prăjită şi înlocuitorii de cafea pe bază de cereale. Boabele de cafea prăjite (şi ciocolata făcută din ele), unele amestecuri deshidratate de supă şi unele măsline negre conservate pot de asemenea fi incluse în aceasta categorie cu risc mai mare în ceea ce priveşte expunerea la acrilamidă.

Dacă doriţi să micşoraţi expunerea la acrilamidă din alimentaţie, va trebui să restricţionaţi consumul de alimente mai sus menţionate pentru a vă menţine sub nivelul dozei de referinţă EPA minime de siguranţă de 2 microorganisme pe kilogram de greutate corporală (sau 140 microorganisme pentru o persoană ce cântăreşte 68 de kilograme). Cu un aport sănătos de legume crucifere ca brocoli şi varza de Bruxeles, precum şi ceapa, usturoiul, ardeiul roşu şi alte alimente, putem de asemenea ajuta corpul să detoxifieze o parte din acrilamida consumată, furnizându-i sistemului nostru natural de detoxifiere o cantitate mai bună de cisteină amino acidă care poate ajuta la construirea de rezerve de glutation şi la neutralizarea acrilamidei nedorite.

Cisteina este o componentă importantă a glutationului, carnitinei şi imunoglobulinei. Metionina, care conţine sulf, este de asemenea un aminoacid important. Taurina este un aminoacid esential cu rol important asupra celulelor şi efecte benefice asupra persoanele care practică sporturi solicitante sau vegetarienilor. Această combinaţie de aminoacizi – glutamină, metionină, cisteină și taurină – susţine sistemul imunitar şi regenerarea celulară.

Puteti posta comentarii mai jos .


Mancare fara calorii

Facebook prodieta.ro

Extracte lichide de patrunjel si plante medicinale

Ceaiuri Yogi Tea Germania prodietanaturala.ro Romania

Alimente pentru slabire, paste si orez fara calorii

Un comentariu la discutia despre “Acrilamida – pericolul prajelilor”

  1. 1
    Alimente nocive pentru sănătate - (PARTEA 1) - Bogdan Țene spune:

    […] Aceste alimente pot conține, de asemenea, cantități mari de acrilamide (detalii AICI). […]

Opinia / Comentariul dvs

Completati calculul matematic (anti-spam). Multumim :) *

Powered by WordPress | Designed by: Themes Gallery | Thanks to wordpress 4 themes, Download Premium WordPress Themes and

Folosim cookie-uri pentru a imbunatati calitatea serviciilor. Va cerem acordul conform EU Cookie LAW. info

Utilizam cookie-uri pentru a face site-ul prodieta.ro mai usor de folosit. Continuand navigarea in site si dand click pe "ACCEPT" inseamna ca va dati acordul.

INCHIDE

Toate informațiile din acest site sunt sub licența Revistei Online ProDieta.ro. Articolele Prodieta.ro NU pot fi preluate decât dacă se respectă condiția de a preciza sursa, cu link, conform Legii Drepturilor de Autor! ©2017. Toate articolele din site-ul pro dieta.ro sunt cu titlu informativ și nu trebuie tratate precum substitut al sfaturilor medicului de specialitate sau al oricărei alte forme de intervenție medicală profesională.
Informațiile au scop pur informativ. NU INTENȚIONEAZĂ SĂ OFERE SFATURI MEDICALE. Nici editorii prodieta.ro, autorii sau redactorii nu-și asumă responsabilitatea pentru niciuna dintre posibilele consecințe ale vreunui tratament, procedură, exercițiu, modificare în dietă, acțiune sau administrare a medicației ce rezultă din lectura sau aplicarea informației conținute în această informare. Publicarea acesteia nu echivalează cu practicarea medicinei, iar această informație nu înlocuiește recomandarea dată de medicul dumneavoastră sau de altă autoritate medicală. Înainte de urmarea oricărui tratament, cititorul trebuie să ceară sfatul unui medic sau al unui reprezentant medical.