Doctorul nutritionist Virgiliu Stroescu a fost veterinar, cercetator stiintific la Centrul de Medicina Sportiva si are doctoratul in modificari endocrinologice si metabolice. Nu mananca deloc carne de la varsta de 20 de ani. Doctorul Virgiliu Stroescu a devenit o figură cunoscută în ultimii ani, timp în care a tot apărut la televiziunile româneşti unde a spus raspicat ca hrana animală este inferioară celei vegetale şi că modul în care ne alimentăm mulţi dintre oameni este oarecum sinucigas. Reputaţia sa de nutritionist a crescut de-a lungul anilor si a fost confirmată de colaborarea sa cu sportivi români de performanţă.

Doctorul nutritionist Virgiliu Stroescu promoveaza consumul de soia si dieta vegetariana. Dieta vegetariană este un stil de alimentaţie care conţine fructe, legume, leguminoase, zarzavaturi, seminţe şi nuci, cu/fără includerea produselor lactate şi ouă, fără a conţine produse din carne sau preparate pe bază de carne de orice natură. Dieta vegetariană oferă o serie de beneficii nutriţionale, incluzând nivelul scăzut de grăsimi saturate, colesterol şi proteine animale ca şi un nivel înalt de carbohidraţi complecşi, fibre, magneziu, potasiu, folaţi, antioxidanţi ca vitamina C şi E, şi compuşi fitochimici.

Vegetarienii sunt persoane cu BMI (body mass index = indice de masă corporală, un indicator al greutăţii) mai scăzut decât non-vegetarienii, şi cu un risc mai mic de deces prin ischemie cardiacă; au de asemenea niveluri scăzute de colesterol în sânge, o rată mai scăzută de hipertensiune, diabet de tip 2, cancer de colon sau de prostată.

„S-a constatat că toate bolile degenerative, bolile cardiovasculare ÅŸi cancerele pot fi preîntâmpinate prin antioxidanÅ£ii din vegetale”, arată endocrinologul Virgiliu Stroescu. El mai spune că omul riscă să dezvolte boli noi atunci când consumă animalele tratate cu antibiotice ÅŸi cărora li s-au dat hormoni de creÅŸtere. „Hrana vie, cu multe enzime, ne însănătoÅŸeÅŸte. Nu e obligatoriu să devenim vegetarieni dintr-odată. Dar, dacă vor adopta un regim cât mai vegetarian, cu multe vegetale ÅŸi mai puÅ£ine produse animale, românii se vor însănătoÅŸi ÅŸi vor scădea numărul bolilor cardiovasculare”, mai spune Virgiliu Stroescu.

Iata cateva sfaturi din partea doctorului nutritionist Virgiliu Stroescu:

• Sa consumam fructe ÅŸi legume cât mai variate.
• Sa inlocuim treptat carnea crescând aportul de proteine vegetale ce rezultă din combinarea leguminoaselor uscate cu cerealele, seminÅ£ele ÅŸi nucile. Putem renunÅ£a pentru început la carne la masa de dimineaţă.
• Sa reducem substanÅ£ial alimentele calorice dar fără elemente nutritive, cum ar fi zahărul ÅŸi grăsimile adăugate (alimentele prăjite, uleiul, sosul, margarina, untul).
• Sa folosim laptele ÅŸi produsele lactate, de preferat cele degresate sau cu conÅ£inut redus în grăsimi, sau sa folosim lapte de soia îmbogăţit cu vitamina B12 ÅŸi tofu (brânză de soia).
• Dacă nu consumam produse lactate atunci vom avea nevoie de un aport suplimentar de vitamina B12.
• Sa evitam combinaÅ£iile de alimente care produc disconfort sau balonează. Fiecare persoană trebuie să-ÅŸi studieze propriul corp ÅŸi să observe reacÅ£iile din timpul digestiei, alegând combinaÅ£ia cea mai benefică pentru propriul organism. CombinaÅ£iile tolerate de organism pot varia de la o persoană la alta ÅŸi cu vârsta.

Doctorul Virgiliu Stroescu ne sfatuieste sa evitam anumite combinatii de alimente in cadrul aceleiaÅŸi mese. Este recomandat sa invatam cum sa combinam alimentele intrun mod optim si cum sa evitam anumite combinari care nu fac bine sanatatii:

• Nu trebuie sa combinam alimente bogate în carbohidraÅ£i (pâine, orez, cartofi) cu alimente acide (lămâi, portocale, grep, roÅŸii etc.); fructele acide produc fermentaÅ£ie ÅŸi împiedică digestia carbohidraÅ£ilor prin distrugerea enzimelor.
• Nu trebuie sa combinam alimente bogate în proteine (nuci, carne, ouă, brânză) cu alimente concentrate în carbohidraÅ£i (pâine, cereale, cartofi, fructe dulci); zahărul inhibă secreÅ£ia de acid gastric ÅŸi întârzie digestia.
• Nu trebuie sa combinam două grupe de alimente bogate în proteine: nuci ÅŸi carne, ouă ÅŸi carne, brânză ÅŸi nuci, brânză ÅŸi ouă, carne ÅŸi lapte, ouă ÅŸi lapte, nuci ÅŸi lapte; digestia se desfăşoară cu dificultate pentru că fiecare proteină necesită un anumit timp ÅŸi tip de digestie.
• Nu trebuie sa combinam grăsimi (smântână, unt, ulei) cu proteine (carne, ouă, brânză, nuci); grăsimile inhibă secreÅ£ia de suc gastric necesar pentru digestia proteinelor.
• Nu trebuie sa combinam fructe ÅŸi legume acide (portocale, lămâi ananas, roÅŸii) cu proteine (carne, lapte, ouă, brânză, nuci); fructele acide împiedică digestia proteică ÅŸi determină putrefacÅ£ie.
• Nu trebuie sa combinam amidonoase (cartofi, cereale) cu alimente bogate în zaharuri (dulceaţă, gem, miere, sirop, zahăr, fructe dulci); produc fermentaÅ£ie.
• Nu trebuie sa combinam pepenele – indiferent de tip – cu niciun aliment.
• Nu trebuie sa combinam mai mult de 3 fructe (ex: grep, banană ÅŸi măr) la o masă.