Acidul folic este o vitamina din complexul de vitamine B (acid folic sau vitamina B9). Acidul folic este una dintre cele mai mediatizate vitamine pentru importanta sa in timpul sarcinii. Femeile sunt sfatuite sa ia acid folic in sarcina sau chiar inainte de conceptie. In plus fata de rolul sau in sarcina, acidul folic ajuta la crearea de celule rosii din sange si la prevenirea anemiei. Acidul folic este de ajutor si in prevenirea acumularii de homocisteina in sange. Mai mult, acidul folic ajuta la prevenirea fracturilor osoase legate de osteoporoza, la functionarea optima a nervilor si la productia de celule in special in piele.

Este demonstrat ca acidul folic este de ajutor si in prevenirea dementei, inclusiv boala Alzheimer.
Alimente care contin acid folic: salata, spanac, sparanghel, mustar, ficat de vitel, patrunjel, broccoli, conopida, sfecla sau linte. (O lista detaliata a alimentelor ce contin acid folic puteti regasi si in tabelul de la baza articolului).

Cand avem nevoie de suplimente de acid folic sau alimente bogate in acid folic? In caz de:

• Iritabilitate
• Oboseala mentala, uitare sau confuzie
• Depresie
• Insomnie
• Oboseala generala sau musculara
• Gingivita sau boala parodontala
• Sarcina

Cum ajuta acidul folic in sarcina?

Acidul folic este recomandat si pentru prevenirea unor posibile defecte ale sarcinii. Aceste defecte implica malformatii ale unei structuri de la fat numita tub neural. Pe masura ce copilul se dezvolta, partea de sus a acestui tub ajuta la formarea creierului copilului, iar partea de jos se dezvolta pentru a deveni coloana spinarii. Cand tubul neural nu reuseste sa se inchida in mod corespunzator rezulta probleme grave ale creierului si spinarii. Mamele care nu au avut suficient acid folic in organism au dat nastere unui numar mai mare de nou-nascuti cu defecte de tub neural decat cele care au avut acid folic in cantitati normale. Inca de la inceputul anilor 1980, cercetatorii au inceput sa foloseasca cu succes suplimentarea cu acid folic pentru a reduce riscul de probleme ale sistemului nervos la copiii nou-nascuti.

Acidul folic este una dintre cele mai complicate vitamine din punct de vedere chimic, cu o structura formata din trei parti care solicita metabolismul organismului in mod special. Cele trei componente primare ale acidului folic sunt numite PABA, acid glutamic si pteridin. (Doua dintre aceste componente, acidul glutamic si pteridinul explica termenul tehnic-chimic al acidului folic si anume pteroilmonoglutamat.) Pe cat este de complexa in structura sa chimica aceasta vitamina, pe atat de complicata este si interactiunea cu corpul uman. De exemplu, majoritatea alimentelor nu contin acid folic in forma exacta descrisa mai sus, iar enzimele din interiorul intestinului trebuie sa modifice chimic forma acidului folic din produsele alimentare pentru ca aceasta vitamina sa poata fi apoi absorbita. Chiar si atunci cand organismul opereaza cu o eficienta deplina, doar aproximativ 50% din acidul folic din alimentele ingerate poate fi absorbit.

Acidul folic ajuta la formarea de celulele rosii

Una dintre functiile cheie ale acidului folic este de a permite dezvoltarea completa a celulelor rosii din sange. Celulele rosii ajuta la transportarea oxigenului in organism. Atunci cand exista un deficit de acid folic celulele rosii nu se pot forma in mod corespunzator si continua sa creasca fara diviziune. Aceasta afectiune se numeste anemie macrocitica iar una dintre cauzele cele mai frecvente ale aparitiei sale este deficitul de acid folic. Deficitul de fier afecteaza si el nivelul hemoglobinei iar in sarcina medicul poate recomanda suplimentarea cu fier si acid folic.

Acidul folic ajuta si la mentinerea circulatiei sanatoase a sangelui in tot organismul prin prevenirea creerii unei substante nocive numita homocisteina. Un nivel ridicat al homocisteinei serice (numite hiperhomocisteinemia) este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare. Aportul scazut de acid folic este un factor cheie de risc pentru hiperhomocisteinemia. Administrarea unei cantitati optime de acid folic (stabilita de medic), in special de catre barbati, a fost in mod repetat sugerata ca fiind o modalitate simpla de a micsora riscul aparitiei de boli cardiovasculare impiedicand acumularea de homocisteina in sange.

Cercetari preliminare sugereaza ca nivelurile ridicate de homocisteina pot duce la deteriorarea celulelor din creier ce produc dopamina iar acest fapt poate contribui la dezvoltarea bolii Parkinson. Prin urmare, deficitul de acid folic este direct relationat cu sanatatea neurologica. Intr-un studiu desfasurat in anul 2004 pe 228 subiecti si publicat in American Journal of Clinical Nutrition se arata ca persoanele cu un nivel ridicat de homocisteina in organism au un risc de 4.3 ori mai mare de a dezvolta dementa si de 3.7 ori mai mare de a avea mai tarziu temuta boala Alzheimer. Echipe de cercetare din Olanda si SUA au confirmat faptul ca nivelul scazut de acid folic din alimentatie creste semnificativ riscul de a avea fracturi osoase si osteoporoza din cauza cresterii nivelului de homocisteina. Homocisteina duce la deteriorarea arterelor si la ateroscleroza si aduce un risc crescut de dementa la varstnici. Un alt studiu publicat in mai 2004 de New England Journal of Medicine de cercetatorii de la Centrul Medical Eramus, Rotterdam, Olanda si o alta echipa din Boston confirma faptul ca persoanele cu niveluri mari de homocisteina prezinta un risc mult mai mare de fracturi osteoporotice.
Studiul din Rotterdam, care a inclus 2406 subiecti cu varsta de 55 ani sau mai mult, arata ca cei cu niveluri mari de homocisteina , indiferent daca sunt barbati sau femei, prezinta un risc dublu de a avea fracturi. Cercetarile au aratat ca acidul folic reduce riscul de fracturi osteoporotice prin reducerea nivelului de homocisteina. Celulele cu durata de viata foarte scurta (cum ar fi celulele pielii sau celulele intestinale) sunt si ele dependente de acidul folic pentru a se recrea. }

Cercetarile arata ca mamele care urmeaza o dieta mediteraneana au un risc scazut de a dezvolta riscul de spina bifida (SB) la copiii lor. Spina bifida reprezinta un set de afectiuni ale tubului neural. Asa ca sfatul nostru este sa urmati o dieta mediteraneana (dieta este si pe site-ul prodieta.ro urmand acest link) bazata pe salate, fructe si legume proaspete, ulei de masline.

Acidul folic dispare din alimente atunci cand acestea sunt gatite?

Acidul folic din produsele de origine animala (din ficatul de vita spre exemplu) pare sa fie relativ stabil la gatit, spre deosebire de acidul folic din produse vegetale (cum ar fi varza) unde se pierde pana la 40% prin gatire. In lista cu alimentele care contin acid folic prezentata in tabelul de mai jos este trecut alimentul dar si forma in care acesta are calculata densitatea nutrientului (crud, fiert sau la cuptor). Cerealele procesate (neintegrale) si faina pot pierde pana la 70% din acidul folic.Consumul scazut de proteine poate provoca un deficit de acid folic.
Un consum excesiv de alcool sau cafea si fumatul pot contribui, de asemenea, la un deficit de acid folic.

Acidul folic poate juca un rol in prevenirea si / sau tratarea anumitor probleme de sanatate precum: Alcoolism;  Anemia (in special anemie macrocitica ); Ateroscleroza; Displazia de col uterin; Tumorile de col uterin; Boala Crohn; Depresia; Diareea; Gingivita; Boala de stocare a glicogenului de tip I; Hiperhomocisteinemia; Boala intestinala inflamatorie; Insomnia; Mielopatie; Defecte de tub neural; Dementa non-senila; Tumorile ovariene; Boala parodontala; Schizofrenia; Dermatita seboreica; Tumori uterine si altele.

Nu sunt indicate doze mari de acid folic! La doze mai mari de 1,000-2,000 micrograme se pot declansa acelasi tip simptome ale sistemului nervos ca si in caz de defcienta (insomnie, stare generala de rau, iritabilitate si disfunctii intestinale). Dozele recomandate sunt listate mai jos. Un aport adecvat de acid folic a fost stabilit in 1998 de catre Institutul de Medicina de la Academia Nationala de Stiinte SUA, dupa cum urmeaza:

• 0-6 luni: 65 micrograme
• 6-12 luni: 80 micrograme
• 1-3 ani: 150 micrograme
• 4-8 ani: 200 micrograme
• Baieti 9-13 ani: 300 micrograme
• Barbati 14 ani si mai in varsta: 400 micrograme
• Fete 9-13 ani: 300 micrograme
• Femei 14 ani si mai mai in varsta: 400 micrograme
• Femei gravide de orice varsta: 600 micrograme (Acidul folic este prescris de doctor in timpul sarcinii in cantitati variabile in functie de rezultatul analizelor sau de consideratiile doctorului. Nu evitati sfatul medicului!)
• Femeile care alapteaza de orice varsta: 500 micrograme